Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu” din Reghin, sau, cum o ştiu reghinenii, Şcoala Generală nr. 2 are o istorie lungă. Începuturile gimnaziului nostru (ale educaţiei din urbea noastră, în genere) trebuie căutate în negura vremurilor, pe la 1725[1], când, pe strada Vânătorilor, a fost fondată o şcoală confesională reformată, în care învăţau copiii parohiei. Despre procesul instructiv-educativ din această şcoală avem primele informaţii doar din anii 1834–35; pe atunci, încă nu exista o clădire specială pentru şcoală, orele de curs fiind ţinute la locuinţa învăţătorului Siklódi Ferenc.  Abia în 1837 s-a ridicat o construcţie ce aparţinea tot de Biserica Reformată din Reghin Sat.  În aceşti ani învăţător a fost Szabó István[2].

Odată cu noua lege a instrucţiunii publice din 1869, instituţia a devenit şcoală de stat cu limba de predare maghiară, dar având şi o secţie română.  Datorită vechimii şi faptului că vechiul local de şcoală nu mai făcea faţă numărului crescând de copii, construcţia se dărâmă în 1896, construindu-se un nou local – compus din două săli de clasă şi locuinţa învăţătorului. Aceasta este clădirea de pe strada Vânătorilor nr. 27 care aparţine astăzi de Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu”.

Şcoala din Reghin Sat avea să cunoască o dezvoltare continuă. Bunăoară, ştim că după cel de al II-lea război mondial, în anul reformei educaţionale, aceasta avea 49 de elevi la secţia română (ciclul primar) şi 377 de elevi în clasele I – VII, secţia maghiară.[3] Cu această structură şcoala a funcţionat până în anul 1964, an din care a devenit Şcoala cu clasele I – VIII. Din 1980, clasele de aici au intrat în structura Şcolii Generale Nr. 2 (vezi mai jos). În zilele noastre, la „Şcoala mică” (cum i se spune acestei părţi a Şcolii Gimnaziale „Alexandru Ceuşianu”), funcţionează două clase primare cu 40 de elevi, în care învaţă copiii domiciliaţi pe străzile apropiate, dar şi alţii, atraşi de alternativa educaţională Freinet practicată de învăţătoarele de aici.

*

În ceea ce priveşte corpul principal al gimnaziului nostru, aflat pe strada Petru Maior nr. 11-13, acesta este o clădire maiestuoasă construită în 1870. La început, ea a fost destinată altor scopuri, iar nu educaţiei. Bunăoară, în perioada interbelică aici a funcţionat tribunalul oraşului, care avea şi o închisoare. Nu întâmplător, dacă urcăm pe scările largi de la sala profesorală, putem admira o frescă înfăţişând Zeiţa Justiţiei în ipostaza ei binecunoscută: legată la ochi şi ţinând în mâini balanţa şi sabia. Pictura a fost descoperită sub stratul de zugrăveală şi restaurată cu ocazia ultimei reparaţii generale a şcolii, în 2004.

După cel de-al doilea război mondial, în 1948, odată cu reorganizarea socială comunistă, Şcoala Pedagogică Maghiară este mutată de la Târgu-Mureş la Reghin, într-o prima fază desfăşurându-şi activitatea în cadrul Şcolii Primare Germane afltă pe strada Călăraşilor.

 Din anul 1949, Şcoala Pedagogică va funcţiona în clădirea fostei judecătorii (str. Petru Maior, nr. 11, colţ cu strada Spitalului). Clădirea judecătoriei a rămas în proprietatea Ministerului Justiţiei şi, până în 1954, şcoala a plătit chirie pentru aceasta. Pentru internat şi cantină se foloseau două corpuri de clădire de lângă şcoală (casa Ceuşianu şi casa Ferenczy),  care în acel moment fuseseră deja naţionalizate[4].

În următorii ani, pe lângă clasele pedagogice s-au înfiinţat şi clase primare, gimnaziale şi teoretice liceale. Din anul  şcolar 1956–1957 a funcţionat numai ca şcoală medie cu ciclurile I, II şi III, având denumirea de Liceul Maghiar Nr. 2 – Reghin.

În 1959–1960, s-a realizat unificarea învăţământului maghiar cu cel românesc prin schimbul reciproc al câte unui „rând de clase”. Astfel, şcoala capătă titulatura de Liceul Nr. 2, odată cu transferul a 3 clase cu limba de predare română de la Liceul Nr. 1; concomitent, 3 clase maghiare de la Liceul Nr. 2 au fost mutate împreună cu diriginţii lor la Liceul Nr. 1 care se afla pe atunci pe strada Pomilor.[5]

În anul 1977, Liceul Nr. 2 avea deja 1523 de elevi la învăţământ primar, gimnazial, liceal, Şcoala sportivă şi învăţământ seral.[6] De-a lungul anilor, liceul a purtat mai multe denumiri: „Şcoala Medie nr. 2”, „Liceul nr. 2”, „Liceul Real-Uman”.

În 1980, clasele de liceu s-au mutat în noua clădire de pe strada Vânătorilor 29-31, fiind cuprinse în structura Liceului Industrial Nr. 2.

După această separare, în clădirea din Piaţa Petru Maior nr. 11 a continuat să funcţioneze, Şcoala Generală Nr. 2, ca unitate şcolară autonomă cu clasele I – VIII ce a preluat şi clasele de gimnaziu aflate până atunci în cadrul şcolii de pe strada Vânătorilor nr. 27 (unde au rămas doar clase din ciclul primar).

Între anii 1979–2000 a funcţionat pe lângă Şcoala Generală Nr. 2 şi Clubul Sportiv Şcolar cu secţiile: atletism, fotbal, baschet şi lupte, care au avut ca îndrumători mai mulţi profesori şi antrenori, dintre care îi amintim pe: Ştefănescu Voicu, Fekete Alexandru, Szilágyi Ladislau, Urban Walter, Maksai Moise, Vass Georgeta, Vass Ioan şi Covrig Grigore.  [7]

În data de 15 aprilie a anului 2003, ţinându-se cont că una din aripile secundare ale clădirii a aparţinut unei personalităţi reghinene, avocatul şi scriitorul Alexandru Ceuşianu, titulatura şcolii s-a schimbat, în semn de respect pentru acesta, în Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu” , iar din 2012 în Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu”.

            Pe lângă cele două clădiri amintite, şcoala noastră mai deţine un corp, vechi şi acesta de 100 de ani, situat pe strada Spitalului nr. 22, unde există o sală de sport, ce contribuie la buna desfăşurare a orelor de educaţie fizică. 

            În anul şcolar 2020–2021, şcoala noastră funcţionează cu 975 de elevi repartizaţi în 39 de clase (dintre care 9 la secţia maghiară – câte una pentru fiecare nivel de studiu). Procesul instructiv educativ este asigurat de 70 de cadre didactice foarte bine pregătite, majoritatea având gradul didactic I.

Din cele prezentate mai sus, se poate trage concluzia că, aşa cum era de aşteptat în cazul unei instituţii de învăţământ având un asemenea prestigiu, istoria devenirii Şcolii Gimnaziale „Alexandru Ceuşianu” este veche şi deosebit de complexă.

*

De-a lungul vremii, conducerea şcolii noastre a fost asigurată de mai mulţi directori, numiţi pe structurile amintite mai sus.

Astfel, Şcoala Generală nr. 2 de pe strada Vânătorilor nr. 27, a fost condusă pe rând de Gagyi István, Gagyi Irma, Andrássy István, Gorj Anatolie şi Pescaru Elena. Directori adjuncţi au fost acolo Nagy János (1964–1973), Portik Éva (1973–1974) şi Samu Pál (1974 – 1984)

Liceul Nr. 2, aflat pe strada Petru Maior nr. 11, a fost condus de directorii: Asztalos Imre (1948 – 1951),  Szasz Gyula (1951 – 1978) şi Sárkány Ernest (1978 – 1982), ajutaţi în munca lor de directorii adjuncţi: Mihali Béla (1948 – 1956), Lazăr Alexandru (1956 – 1961), Mireşteanu Gheorghe ( 1959 – 1973), Ioniţoiu Antonina (1959 – 1975), Nagy István ( 1961 – 1965), Matei Vasile (1972 – 1978), Szabó Maria (1978 – 1980).

După anul 1980, Şcoala Generală nr. 2 a fost condusă de Szabo Maria (1980–1984), Borda Maria (1984–1989), Piştănilă Maria (1989–1991), Atănăsoaie Gheorghe (1991–2011), Timuş Jan (2011 - 2020) și Marcu Ioan Valer (din 2011 până în prezent); aceştia au fost ajutaţi în munca de conducere de adjuncţii Samu Pál (1974–1984 şi 1992–1998), Miklós Elena (1984–1989), Fancsali Gavril (1990–1992 şi 1998–2000), Reichemberger Ildikó Mária (2000–2011), Ungvári Emese (2011–2014) şi Dénes Iózsef (din 2014 până în prezent).

 

Personalul didactic de la

Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu”

(în anul şcolar 2020–2021)

  

 

• Alexa Cristiana – prof. înv. primar
• Antal Levente– prof. istorie-geografie
• Anton Maria - matematică
• Anton Viorel – matematică – informatcă
• Asztalos Tunde – prof. înv. primar
• Atănăsoaie Elena  Gabriela– prof. istorie-geografie
• Baciu Monica – lb. franceză
• Bîclea Codruţa – înv. primar
• Boariu Maria – înv. primar
• Bojoievszki Emese – lb. engleză
• Borbely Bartis Zsolt – ed. fizică
• Boțan Claudia – ed. fizică
• Cengher Valentina – lb. română
• Chiorean Claudiu – religie ortodoxă
• Cocean Olimpia – înv. primar
• Csupan Melinda – lb. germană
• Damo Kalman – ed. fizică
• Dénes Iózsef – istorie şi informatică
• Dénes Réka – înv. primar
• Dumitru Aurora – înv. primar
• Fancsali Gavril – fizică-chimie
• Farcaş Sabina – înv. primar
• Fokt Emoke – înv. primar
• Friciu Daniela – religie ortodoxă
• Fulop Gyorgy-Szilard – arte plastice
• Fulop Ileana – ed. tehnologică
• Gabor Ioana – lb. engleză
• Gazsi Ștefan Eduard - matematică
• Grama Iulia – istorie-geografie
• Grama Ramona – lb. engleză
• Gunzel Attila Ferenc - fizică
• Györi Camelia – psiholog şcolar
• Iacob Stela – rel. ortodoxă
• Ichim Teodor Ioan – istorie-geografie
• Ichim Maria - înv. primar
• Kiss Andor – religie reformată
• Kiss Erzsébet – religie rom. catolică
• Lengyel Zsuzsanna – prof. matematică
• Lovin Klara – ed. muzicală
• Manea Daniela – înv. primar
• Marcu Ioan Valer - ed. fizică
• Mărginean Petru Dănuț – arte plastice
• Mircea Delia – înv. primar
• Moldovan Cristina – înv. primar
• Moldovan Răzvan – ed. fizică
• Niculescu Carmen – matematică
• Oltean Teodora – înv. primar
• Panczel Laura – înv. primar
• Pop Monica Dorina – lb. română
• Puşcaş Smaranda – înv. primar
• Roman Mariana – rel. greco-catolică
• Roşca Mihaela Claudia – înv. primar
• Sălăgean Mariana – biologie
• Salati Adriana Cristina – institutor
• Suciu Ioana – înv. primar
• Szikszai Emese – lb. maghiară
• Timuş Jan – lb. română
• Truţia Georgeta – înv. primar
• Tun Eunika – înv. primar
• Ungur Mariana Sorina – înv. primar
• Vaida Eva Zsuzsanna – biologie
• Varga Ana Maria – chimie

 

 

 

Prof. Marcu Ioan Valer

Prof. Jan Timuş

Prof. Dénes Iózsef 

 

[1] BÍRÓ Donát: Adalékok Régen monográfiájához, Mentor, 2009,  Tg. Mureş, pag. 82

[2] BÍRÓ Donát: Adalékok Régen monográfiájához, Mentor, 2009,  Tg. Mureş, pag. 84.

[3] BÍRÓ Donát: Adalékok Régen monográfiájához, Mentor, 2009,  Tg. Mureş, pag. 85

[4] CSERNÁTONI József – Magyar tanítóképzés Szászrégenben, Reghin, 1998, pag. 27 – 28.

[5] COSTEA I. Ioan – Şcolile Reghinului, Ed. II, Reghin, 2000, pag. 75

[6] COSTEA I. Ioan – Şcolile Reghinului, Ed. II, Reghin, 2000, pag. 175 – 176.

[7] COSTEA I. Ioan – Şcolile Reghinului, Ed. II, Reghin, 2000, pag. 33.